De la 1 septembrie 2025, plafonul de scutire de TVA este 395.000 de lei, în urcare de la 300.000, prin OG nr. 22/2025. Tot atunci s-a schimbat și calendarul, mai discret și mai scump pentru cine nu-l știe: termenul de 10 zile în care cereai înregistrarea a dispărut, iar regimul normal de taxare începe chiar în ziua depășirii.
Plafonul a crescut la 395.000 de lei prin OG 22/2025
Ordonanța, publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 29 august 2025, modifică Legea 227/2015 (Codul fiscal). Regimul rămâne cel de la art. 310, regimul special de scutire pentru întreprinderile mici: o firmă cu sediul activității economice în România și cu cifra de afaceri anuală sub plafon poate rămâne neînregistrată în scopuri de TVA, adică facturează fără TVA și nu deduce taxa de pe achiziții. Cine e sub plafon poate totuși opta pentru înregistrare; ce înseamnă statutul de plătitor de TVA e definit în dicționar.
Aceeași ordonanță a adăugat două articole noi, 310¹ și 310², care duc regimul peste graniță: o firmă cu sediul în România îl poate aplica în alte state membre, iar una cu sediul în alt stat membru îl poate aplica în România. Pentru firma care vinde doar în România, calculul rămâne cel de la art. 310. Interpretarea de lucru a administrației fiscale e în precizările ANAF din 3 septembrie 2025.
Factura care te trece peste prag se emite deja cu TVA
Până la 1 septembrie 2025 exista o fereastră: înregistrarea se cerea „în termen de 10 zile de la atingerea ori depășirea plafonului”. Regula nouă o închide: cererea se depune cel târziu la data depășirii, iar regimul normal de taxare se aplică tot de la data depășirii, începând chiar cu tranzacția care conduce la depășire.
Pe cifre: ai facturat 370.000 de lei de la începutul anului și urmează o lucrare de 40.000. Factura aceea te duce la 410.000, deci ea este tranzacția care conduce la depășire: se emite cu TVA, în aceeași zi în care depui și cererea de înregistrare. Nu există o lună de tranziție și nicio factură de grație, așa că pentru cine își adună rulajul o dată pe trimestru, pragul se vede de regulă după ce a fost trecut. Apropierea de plafon se verifică înainte de fiecare factură mare, iar discuția cu contabilul se poartă înainte de factura care trece pragul, nu după ea.
Activele vândute nu se mai numără la plafon
A treia schimbare din ordonanță e lista operațiunilor care nu se mai cuprind în cifra de afaceri de la care se judecă plafonul:
- operațiunile cu locul livrării sau prestării în străinătate, dacă taxa ar fi fost deductibilă în cazul în care ar fi fost realizate în România (art. 297 alin. (4) lit. b din Codul fiscal);
- livrările de active fixe corporale, adică utilajul, autoutilitara sau hala vândute din patrimoniul firmei (art. 266 alin. (1) pct. 3);
- cesiunea sau transferul de active necorporale, cum ar fi o marcă sau o licență.
Pentru o firmă aproape de prag, lista schimbă răspunsul. Un service auto care a facturat 420.000 de lei, din care 60.000 e vânzarea unei autoutilitare, stă pentru plafon la 360.000: sub prag, fără obligația de înregistrare. Cine își face calculul pe totalul facturat, cu tot cu vânzarea de active, se poate crede peste plafon fără să fie.
Codul de TVA al partenerului se verifică pe stare, nu pe existență
Partea a doua a subiectului e a celui care verifică o firmă, nu a celui care o conduce. În barometrul înmatriculărilor pe S1 2026, dintre cele 41.715 societăți înmatriculate în primele șase luni ale anului, 12.909 aveau cod de TVA la data extracției, 31 iulie 2026, adică 30,9%. Două din trei firme noi pornesc neplătitoare, sub plafonul de scutire, așa că absența codului la un partener tânăr e situația statistic obișnuită.
Reciproca nu funcționează în niciun sens. Prezența unui cod de TVA nu dovedește că firma a trecut de 395.000, fiindcă înregistrarea prin opțiune e deschisă și firmelor de sub plafon. Iar absența lui nu dovedește că firma e mică: un cod poate să fi fost anulat de ANAF, iar un cod anulat vorbește despre conformarea firmei, nu despre dimensiunea ei. Ce spune prefixul RO pe o factură am detaliat în ghidul despre CUI, CIF și codul de TVA, iar mecanismul prin care ANAF scoate firme din evidență e în articolul despre contribuabilul inactiv.
Verificarea reală se face pe starea codului, la zi. Pentru o firmă românească, statutul de TVA apare pe profilul ei public de pe firmoscop.ro, cu sursa și data citirii. Pentru un partener din alt stat membru, codul se validează înainte de fiecare livrare intracomunitară: utilitarul de validare e pe pagina VIES, iar ghidul despre verificarea codului de TVA în VIES arată de ce contează data validării, nu data contractului.
Dacă ești aproape de prag, refă calculul cifrei de afaceri cu excluderile de mai sus, pe actele tale, și pregătește înregistrarea înainte de factura care ar trece plafonul, fiindcă regimul normal începe cu ea. Dacă verifici un partener, caută-l după nume sau CUI și citește starea codului de TVA, nu doar existența lui. Cifrele și termenele de aici vin din OG 22/2025 și din precizările ANAF din 3 septembrie 2025, linkate mai sus.